A face diferența

Ieri după-amiaza, la numai câteva ore de șocul produs de atentatele de la Bruxelles, cercul de voluntari din localitatea mea bavareză a primit un mesaj de la unul dintre organizatori: un vecin vrea să înființeze cu refugiații de aici un cerc de grădinărit, să facă împreună o grădină de legume de ale cărei produse să se bucure atât localnicii cât și refugiații: cere donații de unelte de grădinărit. Alt vecin caută o locație pentru un atelier de reparat biciclete, tot pentru a da de lucru refugiaților în așteptare. (Vor fi acceptați, vor fi trimiși acasă, nu se știe încă.)

Cele două ore de conversație de după amiază au avut loc în incinta bisericii evanghelice, cu patru profesoare voluntare și elevi în majoritate bărbați.

Oamenii aceștia nu se dau bătuți. Nu se tem, nu generalizează, tratează străinii de la caz la caz. Fac diferența între teroriști  și refugiații care și-au părăsit țara pentru a se salva de ei.

Cum și când vor ajunge și unele din cunoștințele mele din România să facă această diferență? Nu gândesc nici toți cei de aici la fel ca voluntarii din cercul meu, să nu exagerăm.  Ce trebuie să se întâmple, ce trebuie învâțat și cum pentru a pricepe că integrarea este singura cale de acum încolo?

A funcționat mai bine integrarea și până în Germania decât în alte țări: de cercetat de ce.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s